Monthly Archives: April 2016

Cernobil

pelinArtemisiaVulgarisDin pacate am auzit cu totii de Cernobil. Daca nu ar fi fost accidentul nuclear de acum 30 de ani, poate nu m-as fi gandit la acest cuvant, si doar daca intamplator mi-ar fi iesit in cale, mi-ar fi sunat a negru.Nu a fost intamplator, sau intamplarea a fost ca generatia de atunci sa se confrunte cu ceea ce a insemnat acel eveniment.

Se pare ca a fost predestinat acest negru din denumirea orasului, de altfel la origini destul de pasnic - o iarba neagra aromatica. Este vorba de Artemisia vulgaris, planta originara din regiunile temperate ale Europei si Asiei, care spre deosebire de cunoscutul pelin are tulpina neagra. In ucraineana,  chornyi (чорний) inseamna negru si byllia (билля) inseamna iarba . Cuvinte asemanatoare se intalnesc si in alte limbi slave (rusa, ceha) pentru denumirea de "iarba neagra" (pelinul negru).

" Pentru mica Bielorusie (o populație de 10 milioane de locuitori) a fost o calamitate nationala, desi bielorusii nu au nicio centrala atomoelectrica. Este in continuare o tara agrara, cu o populatie preponderent rurala. In anii Marelui Razboi pentru apararea patriei, fascistii germani au distrus pe teritoriul bielorus 619 sate impreuna cu locuitorii lor. Dupa Cernobil tara a pierdut 485 de sate si catune: 70 dintre ele sunt ingropate pentru eternitate in pamant.[...] In regiunile Gomel si Moghilau (cele care au suferit cel mai mult in urma catastrofei de la Cernobil), mortalitatea a depasit natalitatea cu 20%."

Svetlana Aleksievici - Dezastrul de la Cernobil

 

Castelul din Carpati - Jules Verne

castelul din CarpatiAm ramas surprinsa cand am aflat ca Jules Verne a ajuns pe ale noastre meleaguri si ca a si scris o carte despre acestea. Jules Verne care a scris Ocolul Pamantului in optzeci de zile, Doua zeci de mii leghe sub mari, Cinci saptamani in balon si altele, scrieri care au captivat tineri si adulti de-a lungul timpului, atatea filme facute avand la baza cartile sale, Jules Verne care ocupa locul al doilea dupa Agatha Christie in randul celor mai tradusi autori, a introdus in opera sa si o intriganta poveste cu desfasurare in muntii nostri!

Chiar daca actiunea s-ar fi desfasurat in oricare alta parte din Carpati si nu in ai nostri, precizarea inca din titlu a spatiului geografic m-ar fi atras oricum, din curiozitate pentru abordarea romancierului a unui subiect cu aer de drumetii montane.

Dar actiunea se desfasoara in Carpatii nostri, intr-un sat din Hunedoara sfarsitului de secol XIX, Veresti, unde conform constatarilor autorului, desi este un sat din Transilvania nu se vorbeste nici maghiara si nici germana, ci romana, constatari pretioase livrate prin ochii unui strain.

Si ele nu se opresc aici, si acesta este lucrul care m-a impresionat pe mine cel mai mult, dincolo de povestea cu usor iz supranatural (Dracula a fost publicat dupa totusi) si de motivul care l-a adus pe Jules Verne in Transilvania - dragostea pentru o romanca. Este vorba de toate acele detalii ce tin de diverse laturi ale geografiei, de la cea fizica pana pana la cea umana, detalii legate de industria extractiva din zona de la acel moment, cu unele aspecte prezente si astazi (Rosia Montana) incat te minunezi de munca de documentare, de interesul aratat pentru o imagine cat mai exacta o locurilor noastre, si toate inserate intr-o opera de fictiune!

Iata despre ce vorbesc:

"De buna seama, natura a inzestrat cu darnicie bazinul adancit intre muntii Bihor, Retezat si Parang. Bogat prin fertilitatea solului, e bogat si prin toata averea ascunsa in măruntaie: mine de sare gema la Turda, cu un randament anual de mai bine de douazeci de mii de tone; muntele Praid, cu domul lui avand o circumferinta de sapte kilometri si e alcatuit numai din clorura de sodiu; minele de la Rimetea, care produc plumb, galena si mai ales fier, ale carui zacaminte au fost exploatate incă din secolul al X-lea; minele de la Hunedoara si minereurile lor ce sunt transformate in otel de calitate superioara; mine de huila, lesne de exploatat pe primele straturi ale acestor vai lacustre, in districtul Hateg, la Livezeni, la Petrosani, vasta punga apreciata la un continut de doua sute cincizeci de milioane de tone; in sfarsit, minele de aur la targul Abrud, la Campeni, regiunea aurarilor, unde mii de mori cu un utilaj foarte simplu spala nisipurile de la Rosia Montana, "Pactolul transilvan" si exporta anual metal pretios in valoare de doua milioane de franci."

Castelul din Carpati este cetatea Colt, ridicata in secolul al XIV-lea de una dintre celeBiserica-manastire-colt mai cunoscute familii de nobili transilvaneni romani, a cneazului de Rau de Mori, Candea. Astazi se mai pastreaza biserica cu turn a manastirii colt si niste ziduri, iar tunelul care leaga cetatea de satul Brazi chiar exista, are cinci kiliometri lungime!

Cartea este draguta, mi-am adus aminte ca am vazut si un film candva, nu stiu daca acesta sau altul, oricum imi era cunoscuta povestea, o recomand cu drag, se citeste repede si are efecte de relaxare :) !

Pentru cei mici exista si varianta benzilor desenate, album selectionat de Clubul Ilustratorilor pentru a face parte din expozitia romaneasca de carte pentru copii care va fi prezentata anul acesta la Targul International de carte de la Bologna.

Fram

Fram inconjurat de gheata, Oceanul Arctic, 1895 (sursa foto: aici)

 

Frigiderul cu aer vintage acum, iar atunci cu un aer vintage neinteles as zice :)) (in ciuda necesitatii totusi acest frigider numai frigider nu era), Fram a inceput sa se produca in anii '60 la Uzina Mecanica de la Sadu, specializata de fapt pe productia de armament.

Cum a ajuns frigiderul sa se cheme Fram nu e greu sa ne imaginam, romanul "Fram, ursul polar" al lui Cezar Petrescu publicat in 1931 avusese timp sa consolideze un personaj drag atat copiilor cat si parintilor si care ducea cu gandul foarte repede la Polul Nord.

Dar ursului Fram, de ce i-a dat Cezar Petrescu acest nume? In povestea lui, puiul de urs este vanat si apoi adus in tarile calde cu un vas unde un batran marinar - Lars, are grija de el. Acest marinar calatorise in tineretea lui exact cu vasul Fram cu care Nansen a strabatut oceanul si marile de la Polul Nord si cu care Roald Amundsen a plecat sa descopera Polul Sud, iar Lars a considerat potrivit  acest nume pentru ursul nostru polar.

Si ca sa ajungem la originea cuvantului, in norvegiana fram inseamna inainte, un indemn spre cucerirea tinuturilor inghetate.

" O femeie subtire si inalta, sotia lui Nansen, venea sa boteze corabia.
Sfaramase, dupa datina, gatul sticlei de sampanie de peretele vasului si revarsase bautura spumoasa asupra navei, spunand:
— Numele tau va fi Fram!
Fram, ceea ce in limba norvegiana inseamna «Inainte»!
Au izbucnit cantece si urale. Toti se uitau cu insufletire, cu incredere si cu admiraţie la cutezatorii marinari care porneau, poate la moarte, in necunoscut."